Biodiversitate în Călimani
Flora
Parcul National Calimani adaposteste fauna si flora salbatica din partea superioara a calderei Muntilor Calimani, cel mai extins masiv vulcanic din tara.
Pornind in drumetie, traseele montane trec prin ecosisteme diferite: paduri de amestec de molid si fag - in defileul Muresului, paduri de molid in bazinul Neagra, paduri de molid in amestec cu zambru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m, pajistile alpine. In anotimpul cald, florile viu colorate insufletesc pasunile inalte, in timp ce iernile lungi, bogate in zapada, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zapada domina peisajul incepand din luna noiembrie si pana in aprilie-mai.
Degetarut (Soldanella major)Verile, relativ caldute, dau ragazul necesar naturii sa renasca. Fie in cooperare sau in competitie, animalele si plantele s-au adaptat acestui tip de climat, etaland diferite cai de supravietuire si perpetuare.
In urma studiilor realizate de biologi romani si straini, din 1900 si pana in ultimii ani, au fost mentionate 1004 specii de plante vasculare din care arborii si arbusti sunt in inferioritate ca numar de specii, in favoarea plantelor ierboase.
Fauna
Mamiferele, un grup restrans, dar bine reprezentat prin carnivorele mari - ursul (Ursus arctos L.), lupul (Canis lupus L.), rasul (Lynx lynx L.), mustelidele - vidra (Lutra lutra L.), jderul (Martes martes L.), bursucul (Meles meles L.), dar si pisica salbatica (Felis silvestris Schrb.) asigura varful piramidei trofice si deci veriga pradatorilor specializati.
Peisajul este animat de capriori (Capreolus capreolus L), cerbi (Cervus elaphus L) si mistreti (Sus scrofa L) mari amatori de iarba frageda, si mai ales de liniste. De aceea, va recomandam ca atunci cand vizitati parcul, sa o faceti in liniste, fiind ochi si urechi la spectacolul pe care natura ni-l ofera.
Mamiferele, un grup restrans, dar bine reprezentat prin carnivorele mari - ursul (Ursus arctos L.), lupul (Canis lupus L.), rasul (Lynx lynx L.), mustelidele - vidra (Lutra lutra L.), jderul (Martes martes L.), bursucul (Meles meles L.), dar si pisica salbatica (Felis silvestris Schrb.) asigura varful piramidei trofice si deci veriga pradatorilor specializati.
Peisajul este animat de capriori (Capreolus capreolus L), cerbi (Cervus elaphus L) si mistreti (Sus scrofa L) mari amatori de iarba frageda, si mai ales de liniste. De aceea, va recomandam ca atunci cand vizitati parcul, sa o faceti in liniste, fiind ochi si urechi la spectacolul pe care natura ni-l ofera.
Dintre reptile, specia care intr-adevar poate fi un pericol este vipera (Vipera berus L.), a carei muscatura este otravitoare, chiar mortala. Totusi, atitudinea oamenilor nu trebuie sa fie una dusmanoasa, intrucAt este o specie foarte benefica pentru ecosistemul in care traieste.
Peisaje
Calimanii, printre cei mai tineri munti din tara, se individualizeaza in lantul carpatic prin salbaticia lor. Peisajele de aici pot fi grupate in:
pajisti alpine, stancoase, cu specii de plante acidofile, cu insule de jneapan si smirdar, adevarate comori ale parcului. In timpul verii aici apare si elementul antropic (ciobani cu turme de oi); in zona Pietrele Rosii- 12 Apostoli, jneapanul este inlocuit cu ienupar;
grohotisuri silicioase, de o mare frumusete.
padurile de amestec (predomina molid si fag) si coniferele, care urca pana in golul alpin;
jnepenisuri si ienuparete care fac tranzitia intre padurile de limita si pasunile cu taposica;
caldera vulcanica, impresionanta, strajuita de varfuri cu altitudini de peste 2000 m, a carei diametru depaseste 10 km;
nu in ultimul rand, elementul antropic devastator "urmarile exploatarii de sulf" care creeaza o impresie profund dezolanta in comparatie cu padurile naturale din zona.
Habitate
Situl este important pentru padurile naturale de molid cu zambru, pentru tufarisurile de jneapan cu smirdar dar si pentru pajistile intinse smaltuite de gentiene, toporasi, sclipeti, clopotei, sisinei, etc. Zambrul (Pinus cembra) este relict glaciar, iar in Romania poate fi gasit in cateva zone izolate din Carpatii Orientali si Meridionali.
Pe langa aceste habitate caracteristice, mai pot fi intalnite padurile acidofile cu molid si afin, constituite in asociatia Vaccinio-Piceetea, padurile de amestec cu fag si molid, dar si vegetatia specifica malurilor paraielor de munte.
Conform Directivei Habitate, Flora si Fauna salbatica a Consiliului European, habitatele din Parcul Naaional Calimani care se regasesc in anexa I, sunt:
3220 Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane;
4080 Tufarisuri cu specii subarctice de Salix;
4070 Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifollium;
6230 Pajisti montane de Nardus bogate in specii, pe substraturi silicioase;
9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);
9420 Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana;
